Coplata lui Charon

La secţia de Urgenţe se făcuse dintr-o dată zarvă. Oameni care se îmbrînceau. Unul cu un topor înfipt în cap, dar nu prea tare, se certa cu altul cu arsuri de gradul doi şi trei pe 35% din corp. Nu se hotărîseră cine fusese primul. Bătrînul care intrase pe targă imediat după ei încercă să-i calmeze. Aţi intrat amîndoi în acelaşi timp, le-a zis. Acum depinde cine e mai grav şi cine poate să mai aştepte. Uite, pe mine m-a împuns unicornul în timp ce-i puneam nişte visuri în iesle să mănînce. Vîrful de corn mi-a rămas în piept, la cîţiva centimetri de inimă. Eu ar trebui să intru înaintea voastră. L-au trimis pe moş în pizda mă-sii şi şi-au continuat cearta pînă s-a deschis casieria.

citește mai mult

Sistemul medical românesc, un joc de poker

A trecut mai mult de o săptămînă de la un nou caz care a mai pus o cărămidă la cavoul care-i în acest moment sistemul medical românesc. O fetiţă de 4 ani, internată pentru roşu în gît, moare în ciuda îngrijirilor din spital. Nimeni n-a reuşit să descopere la timp de ce suferea, au îndopat-o cu medicamente şi au aşteptat, au aşteptat pînă la sfîrşit.

citește mai mult

O Românie fără anestezie

Că tot venise vorba, săptămîna trecută, de idei proaste. O bună prietenă a avut o idee cumplit de proastă, în vremurile astea vesele, în care ţara noastră sărbătoreşte ieşirea din criză. I s-a năzărit ei că trebuia să nască. I s-a rupt apa, cum se zice, şi a fugit într-un suflet la clinica unde trebuia să primească asistenţa şi îngrijirile necesare în situaţii de-astea. Chestia se întîmpla un pic mai devreme decît sorocul calculat la nişte consultaţii anterioare. Nelinişte, emoţii, telefoane la rude şi la prieteni. În buna tradiţie de la noi, dacă nu mişti din urechi, dacă nu deschizi uşa cu capul, dacă nu eşti simpatic şi generos, nu prea eşti băgat în seamă. Nimeni nu-ţi zice nimic, eşti omul invizibil. În sfîrşit, la cîteva ore după internare, femeia e gata să nască. Vine un domn anestezist şi-i face ceva. Bag sama că o anestezie. Ce păcatele mele era să-i facă?! Considerînd că şi-a bifat activitatea, omul dispare, fără să mai verifice efectul trebii de care se apucase. În scurt timp, anestezia se dovedeşte a fi insuficientă. O moaşă ia problema în mînă şi repară, mă rog, duce la bun sfîrşit ce începuse domnul anestezist. Femeia, în chinurile facerii, aude ce bombăne moaşa. Ceva referitor la domnul cu pricina, care era un pic matol. E vară, ce vreţi?! Lumea e cu mintea la concedii, la terase, la beri, la palavre. Pînă la urmă, naşterea decurge bine. E fată. Copila e sănătoasă şi faină. Tatăl fetiţei mă sună să-mi dea vestea minunată. Printre altele, îmi povesteşte şocat că, în salonul de nou-născuţi, un domn doctor, cică unul foarte bun şi cunoscut, se plimbă, degajat, fumînd.

citește mai mult