Insula trecutului

Am găsit o limbă de pămînt. Doar a mea. Înconjurată de ape, izolată de restul lumii, aceasta mi-a oferit cîteva minute de relaxare. Fără alte rumori, în afară de şoaptele rîului şi ale păsărilor din aninii de pe malul apei. Zgomotul apei îmi lasă toate problemele undeva, departe. Uit totul. Mişcarea apei îmi răpeşte toate gîndurile negre, pe care le-am cărat după mine. Mă transformă în copilul care eram odată. Sfios, crud, plin de speranţe, privind mişcarea norilor albi pe cadrul de un albastru fără cusur, imaginînd forme de animale.Continue reading

citește mai mult

Din concediu… zic

S-a terminat şi mini-concediul de Paşte. Scurtuţ, dar am auzit că aşa ar trebui să fie. Că dup-aia ne obişnuim cu binele şi… nu prea e bine. M-am rupt de tot ce s-a întîmplat prin ţară. Fără internet, fără telefoane şi, suprinzător, n-am păţit nimic. Nici o iritaţie pe corp, nici o tulburare de personalitate. Nimic. Hmm. Mai vreau.

citește mai mult