De ziua cîinelui de pază al democraţiei

Fiind azi Ziua Mondială a Libertăţii Presei am stat să mă întreb cum ar viaţa fără presă. Şi am constatat că ar fi nasol fără presă. Umbrită de toate feţele tuciurii care au pus piciorul pe gîtul dulăului bătrîn, de multe îmi doresc ca el să nu mai fie. Vorbesc aici despre presa din România. Prea multe compromisuri, prea multe manipulări, prea multe vrăjeli de doi lei, prea mult din toate astea. Doar ceea ce e esenţial nu e decît în cantităţi microscopice.

citește mai mult

Tu ce vrei, cititorule?

BRAT a publicat vînzările publicaţiilor pentru trimestrul trei al acestui an. Şi imaginea e una neagră. Tabloidele încă mai stau în vîrf, dar se clatină din cauza aerului rarefiat. Adevărul gîfîie din ce în ce mai mult, precum un maratonist aflat în fruntea cursei dar rămas fără aer. Jurnalul Naţional stă mai rău, chiar dacă scoate pe bandă rulantă cărţi şi dvd-uri împreună cu ziarul, fiind foarte aproape de România Liberă, aflat în tabăra politică opusă şi care scoate doar bezele dulci pentru domnul preşedinte. O Marilyn Monroe a presei româneşti.

citește mai mult

Presa sportivă şi sportul

De ce îmi place sportul? Pentru că din cînd în cînd asişti la aşa ceva. Bineînţeles că presa sportivă îşi va umple  paginile cu articole despre… Gigi Becali şi meciul FC Timişoara – Steaua. Alexandra Dulgheru nu e bună de prima pagină. GSP ne anunţă pompos că îi pasă de sport, doar că în limbajul jurnalistului de profil gesepist, sport înseamnă doar fotbal.Continue reading

citește mai mult