America se plictisește

Ultima ocupație a Americii e să se plîngă de faptul că Taylor Swift nu a băgat actori negri în cel mai recent videoclip al său, filmat în Africa.

Dar ce nu zice nimeni e că Africa colonială arăta de 10 ori mai mișto decît Africa națiunilor pe care o avem astăzi. Din păcate, spre deosebire de America de Nord sau Australia, ambele succese coloniale ale britanicilor, Africa reprezentă un eșec al civilizației europene. Poate și faptul că a fost colonizat mult prea tîrziu în epoca modernă, cînd deja apăruseră aburii naționalismului în imperiile coloniale nu a ajutat. Practic, toate statele europene care au ocupat teritorii africane din a doua jumătate a secolului 19, au venit și cu ideea de stat-națiune pe care au răspîndit-o către triburile africane. Așa i-au învățat și pe ăia să fie proști. Și fiind și în perioada capitalismului sălbatic, au găsit mai lesne să-i folosească pe băștinași ca mînă de lucru, nu să-i extermine așa cum au procedat coloniștii americani cu triburile amerindiene. Dacă s-ar fi colonizat mai repede, acum probabil am fi avut o Africă albă, la fel ca-n videoclipul lui Taylor Swift.

citește mai mult

Cum trebuie să arate o “femeie adevărată”

Noua găselniță din lumea fașăn e corectitudinea politică. Dar mai pe jumătate așa, precum spotul ăsta de mai jos proaspăt apărut.

Se ia o grasă și se dă cu o tonă de efecte speciale ca să fie puțin mai atrăgătoare pentru trei hăndrălăi scoși din sala de fitness și, după reacțiile lor, nefutuți de cîteva luni bune. Probabil sala frecventată era în interiorul unei închisori cu regim semideschis pentru evazioniști miliardari sau ceva, că toți arată ca veniți din vacanță. Au avut un sejur plăcut dar fără să lingă vreo cireașă. Și cînd apare grasa, hop, șlipii li se întăriră.

citește mai mult

Ţiganii rromi din România

Pe înserat, mă întorceam acasă după o zi lungă de lucru. În nări mă gîdila un iz de ninsoare, ce probabil îşi făcea bagajele prin nori pentru a veni neaşteptată peste noi, ca o soacră pisăloagă cu care te trezeşti zgîndărind prelung soneria uşii, într-o sîmbătă dimineaţă. V-am sunat înainte dar n-aţi răspuns. Şi cu părul ciufulit şi cu cafeaua proaspăt turnată în cană o inviţi înăuntru, că nu se cade să fi mîrlan. Şi pînă să ajung în faţa uşii pentru a mă scormoni în buzunare după chei, văd o figură nouă ieşind din apartamentul de vizavi. O prezenţă feminină, păr negru, lung, piele măslinie, vestimentaţie casnică. Bănuiam că tocmai executase o tocăniţă, în timp ce făcuse şi curat în bucătărie. În spatele ei, în pragul uşii, un puşti de vreo 6 ani cu trăsături asemănătoare. Nu-i mai văzusem pînă acum, probabil se mutaseră acolo de curînd. Zic bună seara şi mă opresc în faţa uşii mele şi în timp ce îmi caut cheile trag cu ochiul la noii mei vecini. Mda, cred că sînt ţigani şi trag o înjurătură interioară.

citește mai mult