România interbelică şi damful de mici

Mitul României interbelice loveşte din nou:

Pentru copiii ăia mai mici, care încă n-au ajuns la surse neinfectate de naţionalism tembel, gen manualele unice de istorie pe care generaţia mea era obligată să le rumege prin liceu sau cărţi scrise de istorici dubioşi ajunşi rectori de universităţi importante, România era cam tot la fel de îndoielnică precum cea de acum. De fapt, pînă şi pierduta asta care a emis comentariul de mai sus recunoaşte, fără să vrea, că România „se îndrepta” spre ceva în perioada aia. Adică era de căcat, dar încerca să iasă. Cum încerca? Rămîi prost dacă citeşti. Hai să vedem cum se prezenta România interbelică în anul 1938, momentul de orgasm al statului pe care, din nefericire, îl împărţim.

citește mai mult

Days of our lives

Sau Frînturi dîn Românica rererereloaded.

  • După Anul Dreptăţii USL, a venit şi vremea ca justiţia să treacă de partea dreptăţii. Şi cică „procurorii băsişti” n-au loc de partea dreptăţii. Bineeee!
  • Dacă pînă acum aveam un premier de paie, de un an şi ceva ne-am pricopsit cu un mincinos care ar îngheţa pînă şi Marea Neagră dacă ar fi constănţean. Noroc că-i oltean, sau cel puţin aşa zice el că e. Nu m-ar mira să se dovedească a fi nigerian sau arab. Ori vreun shemale.
  • E bine că s-au dat pensiile şi salariile înapoi. Heil Ponta! Doar că, între timp, policlinicile cu plată s-au desfiinţat, iar reforma sănătăţii e exact aceeaşi ca aia suspendată în ianuarie 2012. Auzi acilea: pacienţii vor aştepta şi jumătate de an pentru o consultaţie. Unde e USL-ul să ne salveze de la moarte? Unde sînt antenele? Ajutor!
  • Punctul 8 loveşte din nou, de data asta în programul de guvernare USL.

Da’ să nu se uite nimeni la celelalte puncte, că-s la fel de adevărăciuni ca aia cu Roşia Montană.

În principiu, anul 2013 te dă jos de pe căcat dacă stai să-l analizezi puţin. Şomajul stă sus că-i mîndru, investiţiile statului au scăzut cu vreo 10% faţă de anul trecut, consumul nu se mai trezeşte din hibernare, sistemul sanitar e reformat de stă să moară cu tot cu pacienţi, salariile nu cresc nici cît inflaţia, iar creşterea economică se simte doar pe hîrtie. N-ar fi de mirare să fie tot o creştere din pix ca pe vremea boculetelui de Cluj, chestie care n-ar mira pe nimeni privind la moaca pontănacului mitoman. Bine măcar că Steaua a prins grupele Champions League, o treabă bună pentru toată lumea. S-au bucurat şi steliştii puţin, se bucură şi antisteliştii la bătăile groaznice pe care le îndură Steaua. Allez les Bleus!

citește mai mult