Şi munţii ţin loc de energizant. Cînd eşti obosit, cu ochii sparţi de oboseală, o imagine ca aceasta te trezeşte.

Parcă te răcoreşti instantaneu. Simţi aerul munţilor în nări, iar mirosul nobil de capitală, ce persistă în haine, începe să se evapore. Execuţi o recapitulare rapidă a drumeţiilor montane şi constaţi că au fost prea puţine. Parcă ar mai fi intrat în albumul cu poze încă vreo două duzini de bătături provocate de urcuşuri abrupte.

O oprire scurtă în lungul drum spre casă. Timp în care naşul adună cîteva bucăţi de munte la pachet, în telefonul modest din buzunar.

Un şuierat scurt şi plictisit, aruncat de locomotiva electrică, iar Buşteniul rămîne-n urmă. Mecanicul trenului este vesel.

Efectul munţilor fumegători, desigur!