În stilul meu caracteristic, m-am sucit. Aproape terminasem articolul despre experienţa mea bulgărească cu unele impresiile din ţara vecină şi prietenă. Era aproape gata, dar era prea lung şi plicitsitor. Devenise aproape un mic ghid de călătorie. Ce traseu să urmezi, ai grijă la radarele poliţiei în bandă X, bla bla bla. Plictisitor. L-am şters. Devenise prea schematic şi parcă trasat cu rigla. Nu bun.

De fapt, acest mini-concediu mi-a adîncit proasta părere despre ceea ce reprezintă România, cu tot ce are ea în intestinul gros. Începînd cu oamenii şi terminînd cu turismul de mucea pe care îl practicăm. În urmă cu două luni, Manafu ne invita la un concurs despre promovarea turismul românesc prin intermediul internetului.