 |
alphablog.roSăptămîni cîineşti, devorate pe îndelete |
S.M. stă întins pe spate. Fumează lent, aruncînd scrumul scuturînd cu degetul mare filtrul alb. Parcă-l pişcă ceva pe esofag. Cine ştie, una dintre multele sale alergii. Rememorează toată ziua în căutarea unui declanşator al senzaţiei. S-a trezit devreme, pe la ora zece şi ceva, a mîncat un corn de două zile şi o ceaşcă...
Pereţii-s acoperiţi pînă la jumătate cu vopsea de ulei gri. Prin geamlîcul cu trei ochiuri pătrunde lumina verde. La amiază, cînd soarele se joacă în parcul din faţa blocului, griul casei scării capătă un aer vesel, de sărbătoare. Verdele pătrunde leneş printre treptele reci, de beton zimţat. În iunie, cînd soarele stă cel mai sus...
Ţin minte că şi l-a cumpărat, pe o sumă nu tocmai mică de bani, în urmă cu două veri. Ca în fiecare concediu, am plecat la mare cu toţii. Hotel Perla din Mamaia ne aştepta cu un mic apartament la etajul 4. Eu aveam abia vreo şase ani pe atunci şi urma ca în toamnă...
Nările sînt pline de praf. Jucăm fotbal de mai mult de o oră. Nu ne putem opri. Nu vrem să ne oprim. Mingea de plastic aproape că plesneşte de la loviturile de picior crude. Brazii de la marginea parcului sînt sub bombardament. Cîteva crengi au căzut victime raidurilor aeriene ale balonului. E necruţător şi nu...
Blocul era nou. Mirosea a var proaspăt şi a lemn verde. Chiar uşile de pe scară erau verzi, proaspăt vopsite, împănate cu numere stilizate, de la 1 la 20. După cîţiva ani de stat în colonia înghesuită, construită în pripă chiar lîngă fabrică, apartamentul de două camere i se părea un palat. Tăticu’ îl ocupase...
Copyright © alphablog.ro. 
Entries RSS. Comments RSS