Despre Remembrance Day și cum ne amintim Primul Război Mondial

Zilele astea Anglia își amintește Marele Război și cinstește memoria celor mulți care au murit pentru patrie în urmă cu un secol. Se fac parade, se fac și se difuzează filme, se țin momente de reculegere, se poartă floarea de mac în piept sau se dau focuri de artificii. Și este impresionant să fii aici și să asiști la asta.

Este cumva ciudat că România nu și-a făcut niciodată ordine în dulapul cu scheleții rămași după Primul Război Mondial, drept urmare 11 Noiembrie este o dată aproape ca oricare alta în calendarul memoriei colective. Un asterix pentru subsolul paginii. Și poate e din cauză că românii nu-și amintesc, ci celebrează tragedia care a făcut posibilă facerea României Mari. Își amintesc vag ce a însemnat 1916, glorifică habarnist 1917, iar 1918 există doar cu 3 zile în calendar: 27 martie, 28 noiembrie și 1 decembrie. Restul a fost dosit în ghena istorie și prea puțin înțeles. Și este atît de trist pentru că Marele Război e cea mai mare tragedie din istoria umanității, una care s-a prelungit pe parcursul multor decenii ulterioare și cu efecte și granițe statale pe care le trăim și simțim în prezent. Dar, într-un  fel, e de înțeles. În școli se învață datele evenimentelor, nu ce-au însemnat ele. Generația mea „a învățat” istoria dintr-un manual scris de un fost legionar. Dacă în Europa de Vest a existat o demitizare a istoriei Marelui Război, în anii ’60 devenind populară zicala „lions led by donkeys” cu referire la participarea BEF (British Expeditionary Force) pe frontul de vest, românii încă folosesc istoria convenabilă, în scopuri naționaliste, pentru aproape orice eveniment din trecut. Cu atît mai mult asta se aplică evenimentelor din 1916-1917. Dacă e să facem o comparație sinceră între britanici și români, despre cei din urmă ar trebui să se spună „lions led by monkeys asses”, un atac la baionetă declanșat de imbecilitatea criminală a clasei politice de la București. Dar nu e nici o surpiză aici, unele lucruri tind să fie eterne.

Dar spuneam la început că briții își amintesc în fiecare an ce a însemnat Marele Război. Mai jos dau cîteva repere de văzut și citit.

  • Our World War e o miniserie realizată în 2014 de BBC. Are trei episoade care acoperă primele zile ale războiului pentru englezi în bătălia de la Mons, Somme 1916 și aventurile unui grup de tanchiști în ofensiva generală a Antantei din August 1918. Se poate vedea contracost pe Youtube sau Google Play, dar l-am văzut și pe DailyMotion moka.
  • Robin Neillands, The Old Contemptibles: The British Expeditionary Force, 1914. Primele luni de război pentru corpul expediționar britanic pe frontul de vest și dispariția acestuia în mlaștinile de la Ypres la sfîrșitul lunii noiembrie. 

  • Balletboyz Young Men pe care l-am văzut aseară pe BBC2. Și las asta aici.

foto: britishlegion.org.uk

Comments

comments

Comments are closed.