Toamna stă în prag. Ieri am văzut copaci încărunţiţi şi bătuţi de un vînt mai aspru decît în urmă de o săptămînă. E vîntul acela blajin de august, care atunci cînd se joacă printre frunze îţi transmite o căldură odihnitoare pe obraz. Iar frunzele aproape bătrîne şi tari cîntă o bossa nova, strunite de vînticelul meu preferat.
Ieri nu l-am mai simţit pe străzile Braşovului. Cred că a plecat, lăsîndu-şi locul fratelui său mai nărăvaş şi impulsiv, vîntul de septembrie. Şi copacii au început să-i simtă lipsa.
Dorel (1)
Iulian (1)
Jocuri (1)
Kaz (1)
Abia astept sa il vad si eu peste 2 saptamani. Si sunt sigur ca plina de “culoare” va fi si Valea Prahovei!
artistu zice să-i citim articolul Un DEMENT cu tone de POANTE la “Zambetele de vineri”!
Peste două săptămîni o să fie o nebunie. Un concert al culorilor.
Nu face nimic, catelule, urmeaza vara indiana… l’été indien… uite ca acu’ imi pica fisa de ce se cheama vara indiana: probabil din cauza culorilor
Karla zice să-i citim articolul Amiens Catedrala perfectiunii
Karla, şi miroase a curry
Incearca sa mai dai niste enter-uri intre paragrafe cum fac in tabloide si pune mai multe poze in ar fi usor de cititj si nici o tema mai generoasa nu ti-ar sta rau