O destinaţie de weekend

Cum spuneam zilele trecute, cînd era să fiu confundat cu o carpetă, a merge la cumpărături într-un hipermarket nu-i tocmai o soluţie de relaxare. Şi mai ales atunci cînd tocmai se modifică TVA-ul. Dar modificarea asta chiar a fost o idee bună.

Cam la vreo două zile după marea modificare am şi eu treabă într-un magazinaş d-ăsta mai mare cu de toate. Dau să intru şi mă cam opresc. Nu prea văd multă lume care să se înghesuie. Iar locuri de parcare sînt pe orice alee. Pînă şi alea pictate în culori, pentru handicapaţi, sînt libere. Chestie pe care nu o întîlnesc la orice safari de genul ăsta. Parchez chiar aproape de o intrare şi mă încumet. Iau un coş de mînă, că n-am de gînd să plec cu toate rafturile după mine, şi intru.

Ajung pe raionul unde aveam treabă, că trebuia să aleg un cadou pentru naşii de cununie. Era ziua lor, ambii fiind născuţi în aceeaşi zi. E o chestie şi asta. Aş propune o ordonanţă de urgenţă să se incurajeze căsătoriile între persoanele născute în aceeaşi zi. Zic să primească vreo primă de căsătorie pentru aşa ceva. O mie de euro acolo. Aşa se mai economisesc bani. Nu mai faci două şezători, nu mai cumperi două cadouri, bei mai puţin, mănînci mai puţin şi aşa mai departe. Şi sărbătoriţii scapă mai uşor, şi invitaţii nu mai pierd timpul şi banii în căutarea cadourilor. Aia cu încurajarea consumului mi se pare o tîmpenie. Ia nu să nu mai consumăm atît!

Dar să revenim. Intrăm, eu şi doamna Alfa, şi o linişte de picnic ne plesneşte peste feţe. Aveam treabă pe la raionul de electrocasnice mici. Nu era nici un os de client pe acolo. O chestie extrem de ciudată pentru o zi de sîmbătă, ora de vîrf. Aşa că ne-am relaxat. Eu mi-am încălzit un sendviş într-un cuptor cu microunde care era la promoţie. Nu era chiar ultimul ştift. Doamna mea s-a dus pe la maşini de spălat. Cum aveam nişte haine în portbagaj, a dat o fugă şi le-a adus. Le-a băgat într-o maşină de spălat de pe raion şi dă-i şi spală. Cu stomacul meu mulţumit şi în aşteptarea rufelor, am dat o tură şi pe la raionul de sport. Am luat două biciclete şi am ne-am dat o tură de hipermarket. Am luat-o pe la mezeluri, a făcut stînga pe la linia cu mîncare caldă, apoi eu am tăiat traseul printre frigiderele pline cu lactate, am dărîmat în viteză o insulă promo cu cafea şi am trecut linia de sosire primul, oprindu-mă într-un stand cu cărţi. Nu erau chiar interesante. Nişte cărămizi cu multe pagini şi cu ceva cu vampiri parcă. Doamna Alfa a ajuns cu 1 minut şi 3 secunde întîrziere. Meritat, eu am îmbrăcat tricoul galben, luat de la raionul de textile.

Obosit, m-am dus să relaxez niţel pînă se uscau hainele. Am luat o undiţă şi am început să dau la crap în bazinul de la raionul de peşte. Mi-am aprins pipa şi totul a devenit perfect. N-a durat mult, că după o jumătate de oră a început să urle o alarmă şi stropitoarele de deasupra au început să ne plouă. Enervat am stins pipa, am luat hainele de pe uscător şi ne-am îndreptat spre ieşire. Am cumpărat şi cadoul pentru care veniserăm. A trebuit s-o trezim pe casieriţă, ce dormea netulburată de urletul alarmei de incendiu. Într-un minut eram deja în parcare. Nu ne-am mai simţit atît de bine de foarte mult timp. Azi cred că mergem din nou la picnic în hipermarket.