Da, am revenit…

Treaba faină la un concediu de două săptămîni e că, la revenire, îl mai duci cu tine proaspăt cel puţin încă o săptămînă. Te surprinzi privind în gol şi rememorînd ceea ce ai trăit cu cîteva zile în urmă. Celebra formulare „săptămîna trecută pe vremea asta eram pe plajă, pe munte,  pe bicicletă, etc”. Şi cînd nu îţi petreci vacanţa pe aici, prin România, ai şanse să trăieşti mult mai multe experienţe plăcute care estompează amarul celor nereuşite, pe care nu prea poţi să le eviţi oriunde ai merge.

Ei, a trecut şi săptămîna de tranziţie. Am revenit şi cu picioarele pe pămînt la figurat, nu doar la propriu. Spuneam că mi-a fost dor de oraşul meu. Cu toate neajunsurile sale, şi sînt şi ele destul de multe, oraşul ăsta este minunat. Şi pe aici, pe blog, am fost destul de nedrept cu Braşovul meu, fiind mai tot timpul absent din articolele publicate. Sper că o să mă revanşez cumva în următoarea perioadă.

Artistu spunea la o postare de aici de săptămîna trecută că şi-a petrecut vacanţa pe la Mangalia şi ce nasol a fost. A fost, de asta nu mă îndoiesc. Acum vreo doi ani am mai petrecut şi eu pe litoralul nostru cîteva zile şi nu cred că s-a schimbat mare lucru de atunci. Şi mi-am promis că n-o să mai calc pe acolo în următoarele cinci cincinale. Nu-mi pot oferi nici o secundă de relaxare vacanţele petrecute în locuri inundate de mulţimi unsuroase şi de sezon de la noi.

Dar, da, am revenit pe aici de tot.