De ce vă plîngeţi, bă?

Ai apărut într-o seară la Mihai Gâdea şi i-ai făcut rating, i-ai dat exact ce avea nevoie: un vârf al actorimii tinere care îşi plângea condiţia. Nu te-ai simţit folosit, tabloidizat, în momentul ăla?

Dintr-un interviu cu Marius Manole, publicat în Adevarului Literar&Artistic de ieri. Că vorbeam zilele trecute despre starea presei scrise. O întrebare cît se poate de aiurea, ca să nu spun imbecilă.

Nu, artistul trebuie să rămînă în colţul său întunecat. Să nu interacţioneze cu nimeni. Să-şi facă doar numărul şi atît. N-are dreptul să vorbească în afara spectacolului. Doamne fereşte să se plîngă de ceva!

…actorii tineri pleacă din teatru. Că se duc în orice altă parte pentru a câştiga bani. Pleacă şi din ţară. E trist să auzi un actor spunând: „Eu nu mai joc pe salariul ăsta, de zece milioane. Nu mai intru în nimic, în niciun spectacol. Joc într-unul, maximum două, şi îmi caut de muncă în alte parte”. Când îţi vin ratele şi întreţinerea, nu-ţi mai ajunge doar dragostea publicului. Nu poţi să plăteşti ratele cu aplauze, din păcate. Oamenii te urăsc când ieşi şi spui chestia asta. Eu am primit mesaje pe Facebook în care îmi spuneau: „De azi înainte eu nu mai vin să te văd la teatru. Pentru că ai apărut la Gâdea, pentru că te-ai plâns şi noi credem că actorii sunt un fel de zei”. Actorii nu sunt niciun fel de zei. Sunt nişte oameni care merg şi ei acasă, vai de capul lor, care n-au bocanci de iarnă, merg şi ei prin frig. Nu vreţi să mergeţi să mă mai vedeţi la teatru? Vă rog frumos să n-o mai faceţi! Dacă asta aţi înţeles din tot discursul ăsta.

Zilele trecute mi-am revăzut profesorul de istorie din liceu. N-am vorbit, doar l-am privit de la distanţă. Dacă în urmă cu 10-12 ani era drept, cu fruntea sus, acum era cumva rupt. Şi nu e vorba despre îmbătrînire, nu cred că are încă 50 de ani. Era vorba despre strălucire. Îl ţineam minte doar îmbrăcat în costum, întotdeauna fără cravată, sobru şi direct. Acum era ponosit, îmbrăcat în nişte haine aiurea, si cu un aer trist. Dar nu-i lipseau de sub braţ cărţile de istorie. Poate că dînsul nu se plînge şi nici nu face rating. Oricum, nici nu are de ce să se plîngă. Totul e minunat! Zău!


Comments

comments