S-a născut uşor. Nu i-a trebuit decît vreo cîteva secunde pînă să facă ochi, cu care a privit lucrurile din jur. Prima dată i-au căzut ochii peste biblioteca înţesată de cărţi. Cărţi verzi, cărţi roşiatice, cărţi albastre. Un curcubeu de culori. Nici una nu lipsea din colecţie. Dar ochii ei n-au stăruit prea mult pe rafturile camerei. A plutit imediat în bucătărie, unde a adulmecat mirosurile bucatelor care erau în chinurile facerii. O mireasmă de supă, una de friptură, iar cozonacii îşi rîdeau formele în cuptorul fierbinte. După ce s-a săturat cu aromele sărbătorii şi-a făcut drum către hol. Întuneric şi puţin răcoare. După toropeala bucătăriei, răceala intrîndului i-a dat o vioiciune nesperată. O cuprinse un dor de ducă. Nu mică i-a fost bucuria cînd uşa apartamentului s-a deschis. Între oasele intrării şi-a făcut apariţia stăpînul casei, tocmai întors din piaţă cu tîrguielile de ultimă oră în plase. L-a studiat preţ de cîteva momente, după care a şters-o printre uşa deschisă şi corpul amfitrionului. Pe nesimţite.
Strada era aproape goală. O goliciune obişnuită pentru o zi de duminică. Dar duminica aceasta era doar o joi. Dar o joie specială. O joie mîndră de onoarea de a purta straiele de sărbătoare. Şi a pornit-o pe străzi, ignorată de chipurile întîlnite printre clădirile cartierului. A luat-o agale pe bulevardul Saturn, călcînd asfaltul aproape uscat. Din loc în loc mai trebui să ocolească unele bălţi pe jumătate întărite de cele două grade ridicate peste linia orizontală. Dar erau minuscule şi nu prezentau vreo primejdie. S-a oprit puţin la intersecţia lui Saturn cu străzile Zizinului şi Hărmanului. Nu ştia încotro s-o pornească. O secundă, două, trei. Şi-a îndreptat paşii către centrul oraşului pe strada Zizinului, privind cu mirare blocurile construite în ultima parte a secolului trecut. Nişte namile informe. Neimpresionată de imaginile întîlnite a renunţat la a mai păşi, ridicîndu-se uşor deasupra clădirilor. A plutit aşa vreo doi kilometri, lăsînd în urmă peisajul anost al cartierului roşu. A ajuns deasupra clădirilor cochete ale oraşului vechi. Aici oamenii erau mai mulţi. Parcă erau atraşi de aerul boem al acestui miez de lume. Şi feţe lor erau mai vesele. A coborît printre hainele zîmbăreţe. A păşit agale pe lîngă clădirea Poştei, apoi aşteptînd la semaforul din dreptul clădirii Modarom, împreună cu două fetişcane. Le-a adulmecat parfumurile virginale păşind alături de ele pînă în dreptul clădirii Universităţii. Acolo puştoaicele au virat la stînga, lăsînd-o pe ea singură în faţa unei străzi Republicii îmbrăcată de sărbătoare. Fascinată de luminile care i se aşterneau înainte, a pornit hotărîtă în direcţia Pieţii Sfatului. Şi-a împreunat mîinile cu un tînăr care aştepta înfrigurat în faţa bătrînului hotelul Coroana. Era nerăbdător şi ameţit de aburii dragostei. L-a sorbit pînă aproape de beţie. Apoi, ameţită, şi-a continuat drumul printre casele vechi. Unele fardate, altele cu chipuri ridate, dar toate avînd aerul acela nobil. Toate nişte doamne respectabile.
La intersecţia cu strada Michael Weiss s-a oprit. Acolo cînta la chitară un trubadur singuratic. Lily was here. Frumos nume Lily, şi-a zis. De acum înainte numele meu va fi Lily, iar iubitul meu îmi va şuiera la ureche melodia asta şi eu o să mă înfior de plăcere. Exact ca acum.
Şi mai ameţită a pornit mai departe către Piaţa Sfatului. A privit oamenii voioşi şi care îşi uitaseră grijile sub chiuvete, în coşurile de gunoi. Acolo unde le este locul în momentele liniştite. Le-ar uita acolo pentru totdeauna, dar ceva nu le dă pace. După cîteva zile revin sub chiuvetă, le recuperează, atîrnîndu-le înapoi deasupra capului. Sînt ca rîia. Acum oamenii n-aveau rîie. Erau sănătoşi şi îmbujoraţi. Iar Lily era fericită de atmosfera în care înota.
Piaţa Sfatului o aştepta. Bradul verde din mijloc o aştepta. Erau toate ale ei. Bradul îi strigă de cum o vede: Hei, frumoaso! Hai că te aşteptam. Vino sus, în cîrca mea! Lily este fericită. Lacrimile de pe obraji o dau de gol. Dar nici nu doreşte să se ascundă. Sînt fericităăăăăă!
Cinci! Patru! Trei! Doi! Unu!
Lily, urarea sinceră născută din răsuflarea caldă a unei copile în Ajunul anului nou, cocoţată în vîrful bradului scînteietor, le strigă tuturor fericiţilor din Piaţa Sfatului:
LA MULŢI ANI!!!!!
*****
Începe un nou an. Lily a fost aici pentru o zi.
15 Responses to Ziua lui Lily
zamolxis
Replied on: December 31, 2009, 12:52 am
tare fain.. La Multi Ani!, la mai multe articole ca asta, la design-uri si mai faine (ca parca ceva s-a schimbat in bine, da’ n-as putea spune ce)!
.-= zamolxis´s last blog ..Misunderestimood =-.
alphadog
Replied on: December 31, 2009, 7:53 am
Zamo, La Mulţi Ani! Şi la cît mai multe debate-uri gustoase pe blogul tău. Design-ul ăsta e asemănător cu cel dinainte de Crăciun, doar că are puţin de negru în frunte.
Orianda
Replied on: December 31, 2009, 1:22 pm
La multi ani!!
) =-.
Fericire si bucurie cat cuprinde si putere sa treci peste toate crizele mapamondului!
.-= Orianda´s last blog ..Hop si eu!
Cipri
Replied on: December 31, 2009, 3:44 pm
Sărbători fericite şi un an nou mai bun!
La mulţi ani!
Mikael
Replied on: December 31, 2009, 4:41 pm
La multi ani, an nou mai bun, plin de realizari pe toate planurile!
.-= Mikael´s last blog ..Pixelu’ albastru =-.
Zizzou
Replied on: December 31, 2009, 6:06 pm
Multumesc pentru urari Alpha! Cu intarzierea datorata lipsei de net… Iti urez si tie un La Multi Ani si un An Nou plin de “succesuri”, sa ne citim cu drag si in 2010!
.-= Zizzou´s last blog ..13 days and counting =-.
Neliniştitu'
Replied on: December 31, 2009, 6:35 pm
Sănătate şi noroc, tătuţule!
Hai, LA MULŢI ANI!
.-= Neliniştitu’´s last blog ..Ultima, aia de Revelion =-.
Marius Ola
Replied on: December 31, 2009, 7:43 pm
Amu am trecut şi eu să dau cu La-mulţi-ani-ul în tine!:)
.-= Marius Ola´s last blog ..Bilanţ şi urări =-.
Adia
Replied on: January 2, 2010, 4:36 am
“duminica aceasta e doar o joi” – cat de frumos!
La multi ani!
.-= Adia´s last blog ..Nici un om nu e perfect =-.
alphadog
Replied on: January 2, 2010, 7:48 pm
Să aveţi toţi un an fain!
vave
Replied on: January 18, 2010, 10:23 pm
Pe lângă faptul că textul este bine conturat în labirintul său, trebuie să spun că alegerea piesei este una perfectă.
Îmi place enorm melodia, este una dintre amintirile mele cele mai dragi din copilărie.
.-= vave´s last blog ..Aiurită rău de tot =-.
Căţelul Alpha
Replied on: January 19, 2010, 10:42 am
Vave, atunci să vii să-l asculţi pe trubadurul chitarist de la intersecţia stăzii Republicii cu M. Weiss atunci cînd o cîntă. Metalică şi bărbătească.
vave
Replied on: January 19, 2010, 2:36 pm
Ai putea să traduci ca pentru o provincială?
.-= vave´s last blog ..Mă pricep… =-.
Căţelul Alpha
Replied on: January 19, 2010, 4:49 pm
Vave, e un nene care o cîntă aproape în fiecare zi la chitara electrică, pe strada Republicii din centrul istoric al Braşovului. Şi sună bine.
vave
Replied on: January 19, 2010, 10:32 pm
Hi hi… credeam că zici că se întâmplă în Bucureşti. Oricum dacă voi ajunge prin Braşov, îl voi căuta pe nenea cu pricina.