Tagma jurnaliştilor
Aug 31
Jurnaliştii ie proşti! Dacă faci un scurt sondaj printre cei care îşi scriu opiniile, experienţele şi frustrările pe bloguri, una dintre următoarele variante ar ieşi pe primul loc:
1. Nici unul n-are IQ-ul mai mare sau egal cu 70.
2. Le curge scuipat din gură de proşti ce sînt.
3. Agramaţii dracu’!
4. Toate variantele de mai sus.
Eu mi-aş paria economiile inexistente că ar ieşi varianta numărul 4.
Pe vremea în care mai puteam să rad cîte opt beri pe seară fără a mă certa cu amicul meu, Ficăţel, am lucrat într-o redacţie. Fiind cel mai vîndut cotidian local din Braşov, vindea pe vremea aia vreo 10.000 de exemplare pe zi, eram destul de mîndru de legitimaţia de presar pe care o purtam în portofel. Mi se zicea redactor sportiv şi împreună cu un alt coleg formam echipa departamentului Sport. Ca orice fiţiucă ce se respectă, fiecare departament era condus de către un şef. Noi aveam o şefă. O domnişoară suavă, care îşi bătea capul în fiecare zi cu cîte un Solitaire sau cu alte jocuri disponibile pe vremea aceea pe internet. Cred că au trecut vreo 6-7 ani de atunci. Şi de fapt nu era aşa suavă, fiind o adevărată căţea ucigaşă. Termenul sună mai bine în engleză: Cutthroat Bitch (pe care l-am pescuit din serialul House M.D.), dar e ok şi Căţaua Ucigaşă.
Căţaua Ucigaşă era o specialistă în a masacra texte. Deţinea o limbă de lemn sublimă, pe care trebuia să ţi-o însuşeşti şi tu pentru a putea să publici. Orice text trebuia să fie verificat de C.U. Orice text ce-i trecea prin mînă trebuia modificat. O dată am făcut un experiment. I-am dat un text pentru “corectat”. Şi-a făcut mîzgălelile de rigoare cu pixul roşu, aproape întotdeauna era roşu. După vreo două ore i-am dat din nou textul. L-a corectat din nou, de data aceasta corectîndu-şi corecţiile făcute iniţial. În momentele în care nu era ocupată cu jocurile online şi corectatul textelor pulimii, îşi concepea propriile opere. Erau excepţionale. Copia textele de pe Mediafax şi le semna sub nume propriu. Aproape în fiecare zi avea cîte “un material” lăbărţat pe mai multe coloane despre sportul internaţional. Şmecheria era să fie cît mai mare, că veneau bani mai mulţi. Căţaua Ucigaşă reuşea să cîştige vreo 12-16 milioane lunar, pe cînd noi ne zbăteam cu salariul minim pe economie de atunci (2.600.000 lei), plus maximum un milion şi ceva bonus din ce publicam. Nu se născuse ronul pe vremea aia.
Mi-a ajuns cînd C.U. a publicat un articol în care ataca un conducător obscur de fotbal din Liga a 2-a, semnînd cu numele meu. Mai apoi am aflat că nu era la prima ispravă. Şi cred că nici eu n-am fost ultimul care a păţit-o.
De aceea ştiu că multe dintre articolele pe care le citim în ziare sau în ediţiile online ale acestora nu sînt concepute integral de către cei care le semnează. Multe dintre acestea sînt scrise urmînd indicaţiile redactorilor sefi sau şefilor de departament.
Fiecare ziar, televiziune sau radio îşi are propria Căţea sau Potaie Ucigaşă, ajunsă în poziţie de conducere, pentru a-şi etala cunoştinţele lingvistice în faţa fraierilor mîncători de pîine cu parizer. C.U. mi-a şters de nenumărate ori din texte varianta “hotărî”, scriind peste “hotărâ”. Unii se mai întreabă cum ajung asemenea exemplare să conducă redacţii de ziare, locale sau naţionale. Despre domnişoara de mai spus se spunea că şi-ar fi pus la bătaie anumite farmece pentru a conduce departamenul. Bineînţeles, numa’ învidioşii. Ceilalţi o considerau doar o Căţea… Ucigaşă.
Dar asta este doar experienţa mea cu presa. Poate că lucrurile nu stau chiar aşa, iar jurnalistul ăla mic, ce îşi rupe papucii “pe teren”, nu este limitat la o pătrăţică minusculă în care să se desfăşoare. Eu cred că lucrurile stau şi mai rău, urmărind ce se întîmplă în presa actuală.
Apropo, C.U. este şi acum şefa departamentului Sport, semnînd “materiale” (aşa le numea ea) copiate din Mediafax.
Despre “cursul articolului de presă în redacţie” mai puteţi citi şi aici.
black leviathan (1)
Mahh exista cate o C.U. in toate domeniile si cam prin toate birourile unde este imperios necesar sa etalezi un sef! Acum eu sincer am dat si peste o sefa cu aerul fostei tale superioare dar care intradevar excela prin dorinta de perfectiune, era urata de toti; pentru ea nimeni nu era suficient de bun, trebuia totul corectat, aranjat si invartit pe 1000 de parti pana cand “este decent sa-i dam OK-ul!”. Partea amuzanta era ca acest spirit perfectionist se rasfrangea si asupra ei, si ea se supunea acelorasi furci gaudine! Eu am ajuns chiar sa tin la sefa mea si sa o respect enorm, dar din “exterior” nu era decat o C.U.
Zizzou´s last blog ..30 August
Tu ai fost mai norocos!
“Mi-a ajuns cînd C.U. a publicat un articol în care ataca un conducător obscur de fotbal din Liga a 2-a, semnînd cu numele meu. Mai apoi am aflat că nu era la prima ispravă. Şi cred că nici eu n-am fost ultimul care a păţit-o.”
Asta e de-a dreptul scarbos. Bine c-ai plecat.
Nu generaliza
Sunt jurnalisti care scriu bine si pe bloguri dar sunt jurnalisti care scriu in ziar si sunt exact cum sunt descrisi mai sus.
Florin´s last blog ..Afaceri online ?
Nu stiu cum e in gazetarie, dar cate o CU gasesti prin multe alte domenii.
boghi´s last blog ..Când eram eu (mai) tânăr…
@sofia – Privind acum în urmă, e foarte bine că am plecat.
@Florin – Cred că am lăsat prea mult să zburde experienţa mea şi am neglijat prea mult ceea ce doream să spun. E vina mea! Cred că sînt mulţi jurnalişti care ştiu să scrie bine sau care ştiu să pună o întrebare care să stoarcă ceea ce e cu adevărat important. Cel puţin la începutul carierei lor în media, cînd sînt nişte inocenţi care ar dori să aplice ceea ce au învăţat prin şcolile de jurnalism. Dar sînt ţinuţi în lesa mediocrităţii de cei care decid ce e bun pentru public şi ce nu. Şi după cum arată ştirile şi paginile ziarelor de astăzi, ei bine… Eu mă îndoiesc că toţi ăia care îl aşteaptă pe Jiji cu microfonul în mînă, pe la porţi sau la buza palatului, chiar o fac din plăcere. Doar că asta e fişa postului, impusă de nişte tipi care aşa cred ei că trebuie să facă jurnalism sportiv, în cazul de faţă.
@boghi – am impresia că ai şi tu un exemplar prin ograda proprie.
Zic sa le dam foc. Ca prea-s peste tot, ca raia.
Vanatoare de jurnalisti slabi! Si cand ii prindem ii mazgalim cu penelul peste ochi!!! IHAAAA, ma duc sa-mi caut stiloul si echipamentul de camuflaj!
Zizzou´s last blog ..Delta Dunarii, mai mult decat un loc…
haidi bre, esti tu gelos pe valoarea si sugcesurile care este la ea
zamolxis´s last blog ..Biciclist ucis de Michael Bryant, fost Ministru al Justitiei
C.U. cred ca exista in orice domeniu, diferenta e ca in jurnalism probabil au dintii mai ascutiti. Oricum, nu agreez domeniul asta… dar probabil e doar din cauza mondenului.
Catalin´s last blog ..Poze Transfăgărăşan
Gata! cand incepem vanatoarea?!?!?!
Zizzou´s last blog ..Ca un interludiu…
@zizzou - Păi a început deja! Îi vînăm pe bloguri!
@Cătălin – Dinţii ascuţiţi sînt trecuţi în fişa postului! Dar muşcă doar anumite persoane. După cum zice patronul.
@zamolxis – M-ai prins! Ups.
@B. – Nici chiar pe toţi. Mai păstrăm acolo, cîţiva de sămînţă bună.
Pai si cum naiba le mazgalim moacele?!? Hmmm! need a change in plan…ma gandesc si revin cu o solutie
Zizzou´s last blog ..Ca un interludiu…