Sînt prost

Trăim într-o ţară de proşti. Nu mai este nici un dubiu. Prostia este reperul nostru suprem. Este ceea ce ne mişcă, ce ne ghidează. Cuvîntul PROST ne stă pe buze mai de fiecare dată cînd purtăm discuţii mai încinse. Lasă-l bă, că e prost. Eşti prost! Proasto! Uite-o şi pe proasta aia cum conduce! Un prost mai mare decît tine n-am mai văzut! Dacă prostia ar durea, tu ai muri în chinuri! Dă-te dracu’ de prost!

Cînd nu ne prostim pe faţă, o facem printre rînduri. Băgăm o frază ironică despre IQ-ul minuscul al interlocutorului şi gata, ne-am scos. Oricum e prost. Deschid televizorul şi-l văd pe Dinu Vamă care-l face prost pe Borcea, Porumboiu pe Craciunescu, Turcu pe Steaua (şi echipele de fotbal sînt proaste, ca fotbalul românesc de fapt), Becali pe Lajos şi lista ar fi doar la început. Astea sînt doar primele rînduri ale unui volum întreg de prosteli ale televiziunii.

Blogosfera e plină de proşti. De fapt, aveţi unul chiar aici, cu nume de film (ce prost, nici măcar originalitate n-a avut). Vă gîndeaţi că mă refer la voi? Neeeeeeee. Dar te pune michiduţă să comentezi pe vreun blog ce pute a trafic. Poate chiar împotriva ideii prezentate de către blogger. Băi, eşti prost? Aha, ăsta e argumentul suprem invocat. După care eşti scuipat şi de ceilalţi comentatori ţuţări de pe blogul în cauză. Eşti prost şi trimis la culcare. Pe de altă parte, nici comentatorii Gică-contra nu se lasă mai prejos. Se ia un A-list blogger (dă-mă naibii dă deontolog blogosferic), care îl ia la şuturi pe alt blogger de top pentru un articol siropos. Instantaneu apare şi comentatorul cîrcotaş: bă, eşti prost că ai scris “v-aşi convige”, hăhăhă ce prost eşti. Dă-te-n mă-ta, că tu eşti prost! Ba tu! Îmi pare rău, cred că tu! Şi tot aşa pînă se ajunge la un numitor comun. Ambii sînt proşti. Şi aproape toate blogurile sînt împănate de asemenea dialoguri colorate.

Şi cum tot vedem proşti la tot pasul, căscăm gura tot la viaţa personală  a proştilor. Libertatea, Cancan sau Ciao ne prezintă, de fiecare dată, pe primele pagini poveşti cu proşti. Simona Senzual, Alina Plugaru, Nikita, Naomi, Fernando sau, mai nou, Tarzan se hlizesc în fiecare săptămînă pe hîrtia paginilor principale ale tabloidelor dîmboviţene. Şi proştii cumpără ziarele astea. Cu cît sînt mai proşti, cu atît mai des apar. Cititorii se simt mai bine urmărindu-i. Hăhăhă, ce proşti sînt ăştia! Nu ca noi, restu’!

Prostia este atît de generalizată în societatea noastră, încît politicienii ne prostesc pe faţă în fiecare zi. Azi ne zic aşa, mîine este invers. Mărim pensiile şi salariile dacă ne votaţi! Da, ne-aţi votat dar e criză! Nu e bine să le mărim, bla, bla, bla….. şi-l văd pe Boc dînd din gură fără sonor, cel mai şters prim ministru din istoria României (Radu Vasile era zeu). Şi din două declaraţii agramate (că şi ei sînt nişte proşti), ne-au prostit. Peste patru ani ne cheamă iar la vot şi ne mai prostesc o tură.

Te sui în maşină, pentru a pleca către o destinaţie de weekend. Dracu’ te-a pus! În trafic colcăie de proşti. Şi sînt aşa de proşti, încît rişti să devii şi tu la fel. Cel mai probabil o să îţi confirme acest fapt un grăsan de la volanul unui X6,  încălecînd două benzi fără nici o nelinişte metafizică. Cine, eu? Poate tu eşti un gras prost, morţii mă-tii! Nervos, mergi mai departe spre destinaţia dătătoare de linişte şi relaxare. Ca să te descarci, înjuri şi tu vreo domnişoară care, bineînţeles, e proastă pentru că merge cu vreo 10-20 km/h mai încet decît limita legală. Făăăăăăăăăă, cine ţi-a dat carnetu’?????????? Dar chiar şi aşa, tu eşti prost. Orice ai face, nu mai reuşeşti să scapi de eticheta asta.

Şi ca să te descarci, scrii şi tu la tine pe blog un articolaş mediocru despre proşti şi prostie. Cam ca ăsta de mai sus.