Dimineaţa este sticloasă. Maşina toarce în frigul matinal, încercînd să-şi dezgheţe geamurile opace. Sub zero grade la ora şase jumătate. Cer senin. Plecăm după vreo cinci minute, cu parbrizul pe jumătate aburit. Nici o roată de maşină nu întîlnim între Poiană şi Rîşnov. Dau în DN1 şi virez stînga către Poiana Mărului. Poliţia română e la post. Şoseaua e la fel de pustie. Peste o oră ajungem la destinaţie. Sîntem membri în secţiile de votare din comuna tata socrului. E membru PRM şi ne-a strigat la apel. Şi noi am zis prezent. Mişcare pe care o regretăm după cele două ore dormite noaptea trecută. Ajung ultimul în secţia amplasată în Căminul Cultural din sat. E amenajată în bucătăria clădirii. De afară e arătoasă. Încăperea însă este dezolantă. Pe jos este un strat de ciment rece şi neprietenos. Uşa termopan de la intrare îţi înşeală aşteptările. În interior au rămas aceleaşi uşi antice, unele fără clanţă, vopsite în vişiniu. Îmi prezint buletinul preşedintelui de votare. Un nene de vreo 55 de ani, slab şi cu o bască muncitorească de culoare neagră. Îl cheamă Vasile. Nea Vasile. Fac cunoştinţă şi cu ceilalţi membri. Trei pensionari, doi tineri, o educatoare şi învăţătoarea ce îndeplineşte funcţia de locţiitor al preşedintelui de secţie. Pe ambele le cheamă Cristina. Iau şi eu loc pe banca îngustă. Mai am vreo 14 ore de stat. Sînt amorţit, dar nu simt farmecele somnului. Cele două ore de odihnă sînt încă aproape. Tocmai se prepară cafeaua pe soba de faianţă din bucătăria-secţia de votare. E mare şi ineficientă. Trebuie să stai aproape de ea pentru a simţi ceva căldură. Dar pentru gătit e de ajuns.
Ora 8.15. Intră alegători. Bătrîni. Îşi scot buletinele şi nu ştiu cui să le înmîneze. Îi ajută învăţătoarea care are listele de votare în faţă. Are experienţă în domeniu, fiind la a patra comisie deja. Îi găseşte repede pe listă. Semnează, primesc cele trei buletine. Unul dintre cei trei pensionari din comisie stă în apropierea celor trei urne pentru a instrui alegătorii în privinţa introducerii buletinelor. Va face treaba asta pe tot parcursul zilei. Cu folos, oamenii fiind încurcaţi de culoarea buletinelor de la referendum.
“Ăla negru în băgaţi aici şi ăla albastru acolo.”
“Cum adică negru?”
“Cu scrisul negru, mamaie!”
Oamenii intră şi ies la intervale regulate. Dimineaţa trece liniştită, mulţi locuitori fiind la biserică.
Ora 9.10. Uşa se deschide domol. Greoi intră o bătrînă cu ochelari mari şi rame groase negre. În mîna dreaptă ţine un baston. Parcă e Găinuşă în rol de babă. Seamănă perfect. Chiar şi la voce. După două minute intră în cabină. Şi stă acolo vreo cinci minute.
“Apăi, dracu` mai ştie cine mai sînt şi ăştia! Că io nu-i cunosc! Că de cînd m-am mutat în sat nu m-a interesat cine e ăla sau ălălalt.”
“Mamaie, ăştia sînt de la Bucureşti! Nu-s de aici din sat!” zice pensionarul de lîngă urne.
“Atunci să-i ia gaia!”
“Să-i ia! Hai să bagi buletine în urnă…”
Bătrîna mai vociferează cîteva minute, pînă e îndrumată de preşedintele de votare:
“Hai bre, du-te acasă!”
Pînă la ora unu timpul trece greu. Oamenii intră la cîteva minute. Bătrîni, bărbaţi şi femei între două vîrste, cîţiva tineri. Vin şi cîteva ţigănici. Unele se hlizesc în cabina de vot, apoi ies şi recunosc că nu ştiu să citească. Au pus şi ele ştampila acolo. Una mai tînără şi tot timpul veselă iese pe uşă şi ne aruncă în urmă:
“No, că am votat şi io! Acum n-are nimeni treabă cu mine să mă mai amendeze!” şi închide uşa în urma ei. N-am mai apucat să întrebăm cine.
După unu jumătate bucătăria e plină. Oamenii stau la coadă. Dacă pînă la prînz votaseră doar vreo 40 de inşi, într-o oră jumătate au mai dat cu pixul şi ştampila peste o sută de persoane. Pe listă sînt trecuţi 390 cetăţeni. Unii dintre ei sînt morţi. Mulţi veniţi nu ştiu care e treaba cu referendumul. Dar votează, doar de aia au venit. Nu contează dacă e un buletin sau sînt trei.
Între două reprize mai vorbesc cu tovarăşii mei. Aflu că satul e destul de liniştit şi nu s-au dat întăritoare electorale. Dar nu sînt nici prea mulţi alegători, iar mulţi ţigani sînt plecaţi pe dincolo. Mă uit pe liste doar la şirul de Căldărar-i care îşi au adresa la acelaşi număr 46, strada Principală. Cred că sînt peste cincizeci. Sînt doar opt semnături în dreptul lor.
Pînă la ora patru n-avem timp de stat. E foială. Afară soarele e cald şi ne bate în geam vesel. Îi mai dă o mînă de ajutor sobei din faianţă albăstruie. Dar de la un moment dat se lasă lîncezeala. Încă un puseu pe la ora cinci, iar apoi linişte. Între şase şi nouă mai intră doar o singură persoană. Mie îmi cad ochii-n urnă. Mai ies afară, la răcoare, ca să mă dezmeticesc.
Ora 21. Începem numărătoarea. Din 390 de oameni înscrişi pe liste, au votat 210. Executăm rapid numărătoarea. Nu sînt probleme. Crin Antonescu ia 95 dintre voturi, urmat de Băse cu 72. Geoană n-are decît 27. Oprescu rămîne cu o zestre de două. Sînt foarte puţine voturi nule la prezidenţiale. Vreo cinci. Socru-miu se poate mîndri şi el cu 3 voturi pentru Vadim. O uşurare pentru mine. Aşa pot să-i spun că unul a fost al meu. La referendum nu-s surprize, doar că-s mai multe voturi nule. Unii au votat şi DA şi NU. Într-o oră sîntem gata cu procesele verbale şi semnăturile. O groază de semnături.
Plec către casă, cu ochii crăpaţi de somn. Aflu că la mine a fost linişte. Prin alte sate ale comunei s-a jucat mai serios. Într-o secţie de 600 de alegători au votat toţi Căldărar-ii şi verişorii lor găsiţi pe uliţă. Au fost “convinşi” cu o zi în urmă de nişte tineri cu fulare portocalii şi plase în mîini. Dar aici şi Remus Cernea şi Vadim au avut mai mult succes. Unii ţigani n-au înţeles ce însemnă exact “al doilea rînd, chenarul din dreapta” şi au votat primele căsuţe de pe a doua pagină, dreapta sau stînga. După ce a înţeles fiecare ce înseamnă DREAPTA. Oricum, important că “a cîştigat dreapta“. Din nou. Deh, avantajele analfabetismului.
13 Responses to O duminică somnoroasă electorală
ionutu
Replied on: November 23, 2009, 3:15 pm
A trecut şi turul I. Va fi interesant de văzut ce vor vota oamenii din secţia-ţi.
.-= ionutu´s last blog ..Tipic românesc.. =-.
alphadog
Replied on: November 23, 2009, 5:19 pm
Ionuţu, probabil o să se “mobilizeze” şi primarul mai bine. E din PSD.
Catalin
Replied on: November 23, 2009, 5:34 pm
Citind ce ai scris nu pot spune decat ca a fost captivant. In realitate imi dau seama ca ziua de ieri a fost altfel, dar aici e doar meritul tau ca blogger.
.-= Catalin´s last blog ..Candidez la prezidenţiale în 2014! =-.
alphadog
Replied on: November 23, 2009, 6:03 pm
Cătălin, mamă ce plictiseală a fost!
Au mai fost şi episoade interesante. Dar n-a fost nici un scandal sau ceva asemănător. Nici măcar n-a furat nimeni vreo ştampilă. Oricum, mersi de apreciere. 
Dani
Replied on: November 23, 2009, 7:10 pm
Si eu am fost de multe ori in comisie.Stiu cum e.Mi-a placut partea “cu dreapta”
)
.-= Dani´s last blog ..Concurs e-album =-.
cartim
Replied on: November 24, 2009, 12:53 am
Mi-a placut articolul tau, procesul elctoral a fost prezentat intr-un mod amuzant
Cred ca in realitate a fost mai plictisitoare ziua si ca ai avut nevoie de cateva cafele ca sa rezisti , dupa doar doua ore de somn…:P
.-= cartim´s last blog ..Crinii si trandafirii =-.
Catalin
Replied on: November 24, 2009, 1:44 am
Tragi-comic. Mi-ai stricat imaginea pe care am infatisat-o in ultimul articol.
.-= Catalin´s last blog ..Gustul dulce al iluziei =-.
boghi
Replied on: November 24, 2009, 8:52 am
Mda, deci, peste doua saptamani o sa ajung intr-o excursie la Brasov, cu angajatii unei fabrici de la noi din oras. Ne-am propus sa vizitam vreo 100 de localitati in duminica alegerilor. Unde ziceai ca-i sectia asta a matale? Vreau sa ti-i prezint pe baieti
.-= boghi´s last blog ..ce ţi-e şi cu mine… =-.
alphadog
Replied on: November 24, 2009, 10:10 am
Cartim, au fost mai multe cafele. :p
Cătălin, nici vorbă! Şi ce ai descris tu este o realitate. Este o parte a societăţii care funcţionează în registrul acela. La fel cum în rural, totul este altfel. Îi spuneam Luanei pe twitter că vreo 6 milioane de alegători n-au ştiut care a fost treaba cu referendumul lu` nea Băşescu. Dar au votat şi ei.
Boghi, n-ai cum, bre! Nu-i secţie specială. Da` putem bea o bere, două şi după să numărăm voturile împreună cu muncitorii matale
)
veone
Replied on: November 25, 2009, 2:18 pm
Dupa articolul tau se poate face un scenariu de film
Un fel de Mofturi. 2009 sau poate un thriller politic cu accente comic-tragice (nu tragicomice). Poate colaboram in acest sens 
.-= veone´s last blog ..Ce melodie credeti ca fredoneaza Iliescu zilele astea? =-.
alphadog
Replied on: November 25, 2009, 10:10 pm
Veone, şi ar mai fi ceva scene care n-au intrat în film.
0gar
Replied on: November 26, 2009, 9:32 am
Alphadog, deci asa se vad lucrurile din partea cealalta a mesei pe care se afla insirate Buletinele de votare. Bine ca aflam pe aceasta cale si o parere a unui membru al Comisiei dintr-o localitate oarecare din tarisoara noastra. Cand ma duc la votare o sa ma uit altfel la omul ala care-mi ia buletinul si imi intinde stampila.
Sunt Democratia si Votul Universal cele mai bune realizari ale Societatii Umane? Aceasta-i intrebarea.
alphadog
Replied on: November 26, 2009, 11:11 am
Ogar, în principiu da. Şi nu spun asta doar acum. Întotdeauna Democraţia şi Votul Universal au fost cele mai bune soluţii pentru o societate. Doar că într-o societate tînără şi neexperimentată nu dau întotdeauna rezultatele aşteptate. Se întîmplă în România zilelor noastre. Lipsa informaţiei, dezinformarea şi starea larvară (de exemplu analfabetismul) a unor categorii sociale însemnate duc la o un rezultat contrafăcut. Un exemplu bun pentru mine a fost referendumul lui Băsescu. Mi-aş paria casa că cel puţin 60% din votanţi nu au avut idee despre ce a fost vorba. Cel puţin în mediul rural procentul se duce binişor către 90%. Şi de fapt acolo se cîştigă sau se pierd alegerile. Viaţa la ţară e plăcută pentru cei puternici.