Cum spuneam aici, m-am cam obişnuit să-mi plimb dosu’ cam peste tot cu maşina proprietate pseudo-personală. Şi e bine! La orice oră te sui la volan şi…valea, unde vrea tărtăcuţa ta.
Dar pentru orice lucru bun există şi dezavantaje. Ieri am ajuns cu maşina la doftor, că de ceva vreme era în suferinţă. După o perioadă de negare a ceea ce era evident, adică reparaţii destul de costisitoare, mi-am luat avînt şi am plecat la service. După două ore a venit şi verdictul: 2.500 lei costă reţeţa, toate cele patru injectoare-s bulite. Uauuuuuuu.

Există şi un vinovat! Deh, ca tot românu’ arăt şi eu cu degetul către altcineva. Dar acum e pe bune. De vină-s comercianţii de carburanţi din România. De ce? Pentru că motorina şi benzina ce ne-o vîră pe gît au o calitate execrabilă. Pe mine m-a curăţat un plin făcut la OMV. Efix? Alpin Diesel? Fâs.

Şi întreb. Cine controlează calitatea carburanţilor ce ni se bagă pe gît? A auzit cineva de vreo amendă dată din cauza calităţii de rahat a motorinei vîndută de OMV, de exemplu? Eu n-am auzit.

Pînă atunci, o să plătesc!