Că se tot discută despre utilitatea serviciilor de pază şi protecţie ale diferitelor instituţii bancare sau nu. Mititelul de mai jos este un feroce paznic, singurul de altfel, al Poştei Centrale din Braşov.
![]() |
alphablog.roSăptămîni cîineşti, devorate pe îndelete |
Pe înserat, mă întorceam acasă după o zi lungă de lucru. În nări mă gîdila un iz de ninsoare, ce probabil îşi făcea bagajele prin nori pentru a veni neaşteptată peste noi, ca o soacră pisăloagă cu care te trezeşti zgîndărind prelung soneria uşii, într-o sîmbătă dimineaţă. V-am sunat înainte dar n-aţi răspuns. Şi cu...
Poliţia! Toată lumea ţipă zilele astea că e de căcat, coruptă, plină de proşti, că se ocupă doar cu găinării. Apar filmuleţe cu caşchetari imbecili care reţin mînuitori de telefoane făcătoare de poze inocente, ce le pot provoca doar cîte o frecţie pe pielea roşie arsă de soare. Ce sancţiuni ar fi primit cei doi...
Prima mea dragoste a fost cinematograful. Adică sala aia mare cu scaune îmbrăcate în huse din material textil, de culoare incertă. Puştan fiind în epoca de final ceauşistă, televizorul nu era o opţiune de recreere. Cele trei ore de program zilnic fiind o glumă proastă. Desenele animate difuzate preţ de vreo 5-10 minute în weekend...
Trecem de plăcuţa informativă pe care scrie Crizbav şi dintr-o dată totul se schimbă. Limba de asfalt pe care ne aflam se termină subit, lăsînd loc unei paste incerte. În unele zone asfaltul ar vrea să iasă la suprafaţă, dar noroiul se încăpăţînează imediat şi îl trimite în neant. După încă 500 de metri, caravana...